Specii din flora si fauna salbatica valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

O mare varietate de specii de flora si fauna de pe teritoriul Romaniei prezinta o importanta economica si sociala deosebita, avand multiple utilizari in diverse sectoare. In ultimii ani, presiunea asupra acestor resurse a crescut considerabil, fiind foarte solicitate, in special pe piata externa. Pentru evitarea supraexploatarii acestor resurse, incepand din anul 1997, a fost reglementat regimul de desfasurare a activitatilor de recoltare/capturare si achizitie a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica si a altor bunuri ale patrimoniului natural, in scopul comercializarii pe piata interna si la export.

Aceste reglementari au fost imbunatatite in anul 2000, luand in considerare si procedurile instituite la nivelul Uniunii Europene si pe plan international, punandu-se astfel in aplicare si prevederile Conventiei privind comertul international cu specii de flora si fauna salbatica pe cale de disparitie, ratificata prin Legea 69/1994.

Tabelul 5.2. Resurse biologice valorificate la export in anul 2000, comparativ cu anul 1999

Nr.crt.	Resursa	Cantitatea		Tendinta
		1999	2000
1	Plante decorative	668656 kg	411.021,6 kg	scadere
2	Plante medicinale	2352794 kg	972373,8 kg	crestere
3	Seminte	403966 kg	330800 kg	scadere
4	Ciuperci	4893912 kg	3377442 kg	scadere
5	Fructe de padure	9779682 kg	5759884 kg	scadere
6	Carne de melci	830033 kg	530250 kg	scadere
7	Cochilii de melci	546940 kg	348538 kg	scadere
8	Fazani vii	111000 buc	179610 buc	crestere
9	Viermi Tubifex	55500 kg	56000 kg	crestere
10	Cerbi	40000 kg	16500 kg	scadere
11	Mistreti	55000 kg	26500 kg	scadere
12	Capriori	5000 kg	6500 kg	crestere
13	Piei de hamster	-	250000 kg	crestere
14	Venin de vipera	-	15 g	crestere
15	Iepuri vii	3533 buc	8772 buc	crestere
16	Raci	2000 kg	-	scadere

La acestea se adauga speciile de fauna salbatica de interes cinegetic, valorificate prin vanatoare, precum si speciile de pesti din apele naturale valorificate prin pescuitul comercial, sportiv si de agrement.

Romania este recunoscuta in Europa ca tara cu traditie in apicultura. Efectele benefice, de ordin ecologic, economic si social ale practicarii cresterii albinelor sunt legate de asigurarea polenizarii plantelor entomofile din flora spontana, din culturile organizate si de valorificarea produselor apicole (miere, ceara, polen, propolis, venin etc.).

O problema grava a apiculturii o constituie intoxicatiile albinelor, in primul rand datorate substantelor utilizate in agricultura. De asemenea, intoxicatiile cu noxe industriale si rutiere, reprezinta o problema generala de ecologie care priveste si speciile salbatice de himenoptere si care trebuie sa fie prevenite prin masurile generale ce trebuie asigurate pentru protectia mediului.

In anul 2000, conform prevederilor HG nr. 718/02.09.1999, s-a valorificat un volum total de masa lemnoasa de 12.664 mii mc din speciile forestiere caracteristice fondului forestier national.
Din totalul de 12.664 mii mc material lemnos exploatat, 4.228 mii mc este reprezentat de specia fag (33,7%) care are o pondere de 31,8% in suprafata padurilor noastre si 4.329 mii mc (33,4%) specii de rasinoase care detin 30% din suprafata.

Pentru recoltarea masei lemnoase s-a parcurs cu taieri de regenerare, suprafata de 53.447 ha, din care taieri rase pe 2.442 ha.

Din padurile proprietate privata si cele apartinand altor detinatori persoane juridice s-a recoltat un volum total de masa lemnoasa de 1.310 mii mc.

Regia Nationala a Padurilor a valorificat 9.155 tone rachita provenita din culturile proprii, 5.627 tone fructe de padure si 409 tone ciuperci comestibile din flora spontana.

De asemenea, s-au comercializat 1.875 tone cetina rasinoase si 210 tone plante medicinale recoltata din flora spontana.

In vederea asigurarii materialului saditor necesar pentru lucrarile de impaduriri s-au recoltat in total 307,9 tone seminte forestiere, din care s-au comercializat 36,2 tone, restul fiind utilizate in pepinierele proprii. In cea mai mare parte, semintele forestiere s-au recoltat din plantajele forestiere create din proveniente de arbori cu insusiri genetice superioare.

S-au recoltat 4,5 milioane bucati butasi de plop euroamerican, plop alb si salcie selectionata din culturile de planta mama, instalate pentru producerea puietilor cu caracteristici genetice superiore, necesari in realizarea plantatiilor din Lunca Dunarii si luncile raurilor interioare.

Fondul cinegetic national este arondat in 2231 fonduri de vanatoare, gestionate in temeiul Legii fondului cinegetic si a protectiei vanatului nr. 103/1996 de catre Regia Nationala a Padurilor, organizatiile vanatoresti si institutiile de invatamant si cercetare stiintifica cu profil cinegetic din Romania.

Fauna salbatica de interes cinegetic ocupa, la nivelul intregii tari, un areal foarte diversificat, incepand cu Delta Dunarii si luncile joase ale raurilor mari si a fluviului Dunarea (pasari de pasaj ca specii de baza de vanat), continuand cu zonele de campie si coline (mistret, caprior, cerb lopatar, iepure, fazan), apoi zona montana (cerb comun, urs, cocos de munte), si pana in golul alpin, dominat de capra neagra. Carnivorele mari, specii strict protejate, ocupa in principal arealul zonelor montane, fiind reprezentate de lup, ras si pisica salbatica.

Efectivele de vanat evaluate in ultimii ani sunt relativ constante, neexistand fluctuatii mari de efective la nici una din speciile principale de vanat. Aceasta stare a fost realizata, in principal, prin conditiile de mediu favorabile si prin buna gospodarire a fondurilor de vanatoare, realizata prin masuri ca: selectia artificiala la speciile de vanat purtatoare de trofee cinegetice, reglarea corespunzatoare a raportului dintre sexe (cervide), asigurarea hranei suplimentare in perioada de iarna, reducerea efectivelor de rapitoare pana la un nivel acceptabil pentru mentinerea echilibrului ecologic, paza fondurilor de vanatoare si lupta impotriva braconajului.

Situatia privind efectivelor principalelor specii de vanat din Romania, conform lucrarii de evaluare din anul 2000, este prezentata in tabelul 5.3: